Ghiveci Night. Despre bucurie, emotii, suferinta
Astazi, dupa o perioada destul de lunga de anxietate si suferinta emotionala, prin care am trecut, am simtit din nou bucurie simpla si autentica. Am luat de dimineata niste legume din piata, si la pranz mi-am gatit o “caponata siciliana”. Gatitul combinat cu ascultatul muzicii care imi place, este pentru mine o activitate relaxanta si o sursa de bucurie si fericire. De aici si titlul povestii de azi. Ghiveci Night este un concept inventat de baiatul meu cel mare, si se refera la momentul cand seara dupa ora 21 se aude muzica tare din bucatarie, ceva Sabrina/Boys boys, sau Madonna/True Blue. Asta inseamna ca eu gatesc un ghiveci de legume la cuptor sau o caponata. Intre timp a devenit un brand generic, daca eu gatesc si ascult muzica, inseamna ca se intampla “Ghiveci Night”. Iar dupamiaza, m-am intalnit in centrul vechi cu un amic, pe care nu il mai vazusem de mult, si care mi-a spus “ Ce mai faci Bogdan, nu ai mai postat nimic de ceva vreme… ?!" Asa ca mi-am zis, hai … gata cu lenea…!
Apropo de emotii si suferinta, foarte pe scurt, de prin martie mama a tot fost bolnava, are 72 de ani, s-a dovedit ca are o gastrita, a slabit mult si eu m-am speriat destul de tare ca o sa moara. Apoi, legat de asta, in iunie, am decis impreuna si cu bunica, care are 97 de ani, si pe care o iubesc tare de tot, ca bunica sa mearga la un camin de batrani, ca asa e mai bine pentru ea si pentru toata lumea. Si chestia asta iar m-a lovit la emotii destul de tare. Am tot reflectat la aceste intamplari, am inceput si sa fiu mai senzitiv la astfel de aspecte, si uitandu-ma in jurul meu, vad o multime de oameni care sufera mai mult sau mai putin din cauza unor astfel de situatii de familie. Am destui amici si cunostiinte, si stiu destule situatii in care unii oameni practic au intrat in rol de salvator, si si-au cam distrus/abandonat viata personala ca sa ingrijeasca parinti/bunici batrani/bolnavi. Iar asta nu e ok deloc. Si nu cred ca are nimic de a face cu iubirea si cu loialitatea. Eu cel putin clar nu vreau, daca o sa ajung vreun boshorog paradit, sa devin o povara pentru copiii mei. Fiecare e cu viata lui si trebuie sa isi poarte de grija. Cum iti asterni, asa dormi. La teorie ne pricepem toti, practica ne omoara 😊.
Interesant de observat cum, in cazul meu cel putin, suferinta emotionala mi-a anulat cam total energia creatoare si inspiratia, si motivatia de a face chestii. Nu prea il inteleg pe Bacovia cum putea sa scrie poeziile alea emo daca nu se simtea bine… 😊
Un concept interesant ce m-a ajutat sa trec mai usor peste perioada asta grea l-am gasit tot in cartea despre vindecare a lui Caroline Myss, si se refera la atitudini si credinte pe care le avem in noi, programe dobandite pe parcursul evolutiei omenirii de-a lungul erelor astrologice.
Istoria dezvoltarii noastre spirituale este o succesiune de culturi ale puterii (sau energiei), care corespund catorva ere astrologice. O era astrologica dureaza aproximativ doua mii de ani, timp in care constiinta umana se dezvolta pe cai noi. In timpul fiecarei ere a existat un anumit fel de energie care a fost dominant si a influentat vietile, sanatatea si conceptia spirituala a oamenilor. Fiecare era a contribuit la moduri distincte de cunoastere omeneasca a naturii realitatii si a puterii spiritului uman – perceptii care inca si azi ne mai afecteaza sanatatea si sufletele. Era Berbecului s-a intins din aprox. Anul 2000 i.Ch. si pana la nasterea lui Hristos, cand a inceput Era Pestilor. Iar acum noi intram in Era Varsatorului. Berbecul a fost o era a dominarii mediului fizic, a legilor – de la Hammurabi pana la Moise, a punerii fundamentelor sociale si culturale pe care ne-am bazat dezvoltarea emotionala, psihologica si spirituala in era urmatoare. Era Pestilor a fost o vreme a dualismului, cand constiinta umana s-a impartit puternic in polaritati, cultura orientala si cea occidentala, biserica si stat, corp si spirit, polaritatea politica de stanga si dreapta. In acelasi timp, oamenii s-au separat de gandirea tribala, dezvoltand un simt de sine mai clar. Renasterea a celebrat individul, pictorii si compozitorii au inceput sa isi semneze operele. Conceptul de lege a evoluat de la codurile tribale la drepturile individului, asa cum sunt ele inscrise in Magna Carta si in Constitutia USA, iar cele mai recente legi au avut ca scop imblanzirea restrictiilor sociale si religioase. Daca tema Pestilor a fost divizarea, tema Varsatorului este intregul, in care noi ne straduim sa descoperim o unitate spirituala. Religiile lumii au inceput sa isi fac aloc una alteia, si am dezvoltat un nou fel de unitate tribala globala, ce inlocuieste tribalismul mult mai limitat al Erei Berbecului.
Cu fiecare era, constiinta spirituala s-a maturizat, incluzand o constienta de sine largita, si o constientizare a puterii superioare ce ne inconjoara. Trebuie sa examinam rolul pe care l-a jucat fiecare era, astfel incat sa putem intelege cum le-am absorbit atitudinile si credintele, si cum si unde ne stanjenesc ele eforturile de a ne autovindeca la nivel fizic si spiritual. Erele astrologice au cuprins o succesiune de feluri diferite de gandire si de putere fizica si spirituala. Numim aceste atitudini si puteri ca Tribala, Individuala si Simbolica. Intelegerea caracteristicilor puterii inerente fiecarei ere astrologice ne va da aptitudinea de a recunoaste ca avem capacitati de perceptie multiple; punctul de vedere Tribal este senzorialul fin; punctul de vedere Individual se largeste si cuprinde interpretarea emotionala si psihologica, adaugand relativitate perceptiei, iar punctul de vedere Simbolic ajunge in taramul impersonal al perspectivei arhetipale.
Puterea Tribala, caracteristica Erei Berbecului, este esentialmente o constiinta de grup, identificata cel mai puternic cu apartenenta la o familie, la un grup etnic, la o religie, la o natiune. Punctele forte ale puterii Tribale – securitate, ordine, loialitate, un simt al identitatii – pot sa devina cu usurintsa punctele ei slabe, si sa se transforme in rigiditate, conformism, patriarhat, xenofobie. Constiinta Tribala se concentreaza pe lucruri exterioare, excluzand nevoile individuale si spirituale, ea fiind asfel, esentialmente, un sistem perceptual senzorial fin.
Puterea Individuala se refera la identitatea noastra emotionala si psihologica, insumata de Era Pestilor, care a adus o inflorire a stiintei si artelor, si o crestere a valorii geniului individual. Punctele slabe ale puterii individuale sunt o ocncentrare excesiva asupra sinelui, narcisism si tendinta de a polariza binele si raul, masculinul si femininul, estul si vestul, stiinta si intuitia.
Puterea Simbolica este cea care ne permite sa vedem lucrurile impersonal, sa vedem atat istoria cat si vietile noastre proprii cu viziunea atotcuprinzatoare, unificatoare, a erei Varsatorului, care ne cheama sa descoperim puterea interioara a constiintei. Energia acestei ere astrologice in formare – a Varsatorului, ne impinge sa cream o cultura in care spiritul si energia au prioritate fata de materie si corp – si sa intelegem ca energia din corpul, mintea si spiritul noastru este la fel ca cea a lui Dumnezeu, sau a Divinitatii mai mari. Insa, pe masura ce avansam in Era Varsatorului, noi ramanem conectati la energia evolutionara pe care o contine fiecare epoca precedenta. Capacitatea de a gandi despre putere si energie in aceste trei moduri ne ajuta sa dezvoltam o alta perceptie, total noua, asupra alegerilor noastre personale in viata, si a modului in care ele ne afecteaza spiritul si sanatatea, si asupra a cum putem sa ne recapatam sanatatea si sa ne reintegram spiritul.
Cum ne poate ajuta intelegerea acestor tipuri diferite de atitudini si de putere? Pai destul de simplu. Cand suntem mici, ni se baga in cap programele Tribale, de a da intaietate familiei, in orice situatie. Pentru ca prin tribalism a supravietuit omenirea, si avem asta scris puternic in ADN-ul nostru. Si atunci, normal ca daca vezi ca crapa unul din famila ta, sari sa-l ajuti, chiar daca nu poti, sau nu e treaba ta, sau nici macar poate nu vrea sa fie ajutat. Programul din cap si atasamentul emotional sunt mult mai puternice decat mintea logica. Asa ca trebuie sa faci tot posibilul, cu mintea, prin observare si constientizare, sa iesi din atasament si din emotia tribala. Si sa mergi in zona de ingaduinta si de acceptare. Nu e usor, dar se poate. Ideal, incearca sa constientizezi si sa identifici tot ce e tribal in actiunile si deciziile tale, si apoi decide daca iti place ce faci. Pentru ca noi nu mai suntem de mult in epoca tribala, acum putem supravietui si singuri, si nu mai este necesar sa murim foarte tare de grija tribului, fie el mai mic sau mai mare.
Apoi la nivelul puterii Individuale, avem foarte puternica in noi Polaritatea, binele si raul, atribuim tot timpul semnificatie, conform atasamentelor noastre, si conform programelor pe care le avem in cap, unor lucruri banale care pur si simplu se intampla, implacabil. Cand cineva are de murit, moare, pur si simplu inseamna ca I s-a terminat rolul si merge sus la sfantul Petru la interviu, sa dea socoteala. Iesirea din scena poate fi mai simpla sau mai complicata, dar finalul e acelasi intotdeauna.
Ideal este sa reusim sa vedem ce se intampla in jurul nostru la nivelul puterii Simbolice, la nivel de paradigma, impersonal, si sa renuntam la orice fel de atasamente, pentru ca esenta vietii este de fapt schimbarea permanenta si evolutia. E de ajuns sa devenim un pic mai constienti cand ne facem plimbarile prin parc si prin padure, si sa vedem ca in jurul nostru natura moare si renaste in fiecare an, si e foarte normal sa fie asa. Numai ca noua de place siguranta si confortul, si eventual ca tot ce ne produce bucurie sa fie vesnic pe langa noi. Nu prea merge asta. Avem si ploaie avem si soare, e bine sa ne obisnuim cu asta. 😊
Pace si iubire sa aveti!
ps: Puteti gasi povestile scrise de mine in Arhiva.