Comunicarea NONViolenta_1 (NI#43)
Strategii și metode simple pentru dezvoltare personală
Comunicarea NONViolenta (1)
De ceva vreme imi doream sa fac un curs pentru clientii mei, pe tema comunicarii nonviolente, asa ca am profitat de zilele libere sa structurez cateva idei pe aceasta tema. Cartea am citit-o prin 2018, e foarte buna, o recomand calduros!!
Adesea, nu ne recunoastem propria violenta, pt ca nu suntem constienti de ea. Presupunem ca nu suntem violenti deoarece viziunea noastra asupra violentei se reduce la bataie, crime sau razboaie – genul de lucruri pe care omul de rand nu le prea face. Insa violenta poate sa fie “fizica” sau “pasiva” – violenta in care suferinta provocata este emotionala. Violenta pasiva este mult mai perfida decat violenta fizica, pentru ca genereaza furie in victima, care, la randul ei, reactioneaza violent. Deci, violenta pasiva este cea care alimenteaza focul violentei fizice.
Nonviolenta nu este o strategie pe care sa o folosesti azi si la care sa renunti maine. Nonviolenta inseamna insusirea unor atitudini pozitive care sa inlocuiasca atitudinile negative ce ne domina. Tot ceea ce facem este conditionat de motive egoiste – ce am eu de castigat din asta. Nonviolenta inseamna sa lasi partea pozitiva din tine sa iasa la suprafata. Inseamna sa te lasi condus de iubire, respect, intelegere, apreciere, compasiune si grija pentru ceilalti, nu de egoism si egocentrism, lacomie, ura, suspiciune si agresivitate – atitudini care ne domina de obicei gandirea.
Daruirea din inima. Esenta comunicarii nonviolente.
Este in natura noastra umana sa ne bucure faptul de a oferi si primi cu compasiune. Intre factorii care ne afecteaza capacitatea de a simti compasiune, se remarca rolul esential al limbajului si utilizarii cuvintelor. Este necesara o noua abordare a comunicarii – atat in privinta exprimarii, cat si a ascultarii, care ne duce catre daruirea din inima si stabilirea unei conectari cu noi insine si cu ceilalti, intr-un mod ce permite compasiunii noastre innascute sa se manifeste. Numim aceasta abordare CNV – comunicare nonviolenta, folosind termenul “nonviolent” in sensul in care l-a folosit Ghandi, pentru a se referi la starea noastra naturala de compasiune, cand violenta nu mai este prezenta in suflet.
O modalitate de concentrare a atentiei. CNV se bazeaza pe abilitati de comunicare si folosire a limbajului care ne intaresc capacitatea de a ramane umani chiar si in conditii extreme.
CNV ne ajuta sa schimbam modul in care ne exprimam si in care ii ascultam pe ceilalti. In loc sa fie reactii uzuale, automate, cuvintele noastre devin raspunsuri constiente, ferm ancorate in constientizarea a ceea ce percepem, simtim si dorim. Cand ne concentram pe ceea ce observam, simtim si dorim, si NU pe diagnostice sau judecati, decoperim profunzimea propriei noastre compasiuni. CNV ne invata sa observam cu atentie si sa putem specifica comportamentele si conditiile care ne afecteaza. Invatam sa identificam si sa exprimam limpede ceea ce ne dorim intr-o anumita situatie. CNV cultiva respectul, atentia, empatia, si genereaza o dorinta reciproca de a oferi din inima.
Procesul CNV
Modelul CNV are patru elemente componente. 1. Observam ce se intampla de fapt intr-o situatie, ce spun sau ce fac ceilalti. Cheia este sa fim capabili sa exprimam aceasta observatie fara sa introducem in ea vreo judecata sau evaluare. 2. Exprimam cum ne simtim cand observam actiunea respectiva. 3. Identificam ce nevoi ale noastre sunt legate de sentimentele pe care le-am exprimat anterior. 4. Exprimam ce dorim de la cealalta persoana, un lucru care sa ne imbogateasca viata, sau sa ne-o faca mai frumoasa. Asadar, o parte a CNV consta in exprimarea acestor patru informatii foarte clar, verbal sau prin alte mijloace. Celaltalt aspect consta in primirea acelorasi patru informatii de la ceilalti. CNV nu consta intr-o formula rigida, ci se adapteaza la diverse situatii, stiluri personale si culturi. Cele doua laturi importante ale CNV: 1. Exprimarea cu sinceritate prin cei patru pasi; 2. Primirea cu empatie prin cei patru pasi.
Aplicarea CNV in viata si in lumea noastra. CNV este o abordare ce ce poate fi aplicata eficient la toate nivelurile de comunicare, si in situatii diverse: relatii intime, familie, scoala, organizatii si institutii, negocieiri de business, dispute si conflicte de orice natura.
Comunicarea ce blocheaza compasiunea.
“Nu judecati ca sa nu fiti judecati. Caci asa cum ii judecati pe ceilalti, veti fi si voi judecati” Matei 7:1
Anumite moduri de comunicare ne instraineaza de compasiunea noastra innascuta, si contribuie la comportamentul nostru violent fata de ceilalti si fata de noi insine.
Judecatile moralizatoare. Un tip de comunicare alienanta este folosirea judecatilor moralizatoare. Acestea pleaca de la premisa ca cei care nu actioneaza in conformitate cu valorile noastre, gresesc sau fac ceva rau. Invinuirile, insultele, umilirea, etichetele, critica, comparatiile si diagnosticele sunt toate forme de judecata. In lumea judecatilor, nu ne intereseaza decat sa clasificam oamenii. Comunicarea alienanta ne tine insa captivi intr-o lume a ideilor legate de de ce e corect si ce e gresit. Atentia ne este concentrata pe clasificare, analiza si identificare a greselilor, si nicidecum pe ceea ce noi sau ceilalti avem nevoie si nu primim. Daca ceilalti accepta sa actioneze conform valorilor valorilor noastre, pentru ca sunt de acord cu analiza noastra privind greselile lor, o vor face din frica, vinovatie sau rusine, iar in acest fel le va fi afectata stima de sine; E important sa nu confundam judecatile de valoare cu judecatile moralizatoare. Judecatile de valoare reflecta credintele noastre cu privire la ceea ce serveste cel mai bine vietii. Facem judecati moralizatoare asupra oamenilor si comportamentelor care nu sunt conforme cu judecatile noastre de valoare. Clasificarea si judecarea oamenilor incurajeaza violenta. La baza multor acte de violenta sta un mod de gandire ce pune conflictul pe seama faptului ca adversarul greseste.
Comparatiile. O alta forma de judecata este folosirea comparatiilor. Dan Greenberg, in cartea sa “How to make yourself miserable”, a conceput un exercitiu care sa demonstreze toxicitatea comparatiilor. De exemplu sa iti compari proriile realizari din viata ta cu cele ale lui Mozart pe cand avea doar 12 ani.
Negarea responsabilitatii. Limbajul pe care il folosim ne poate impiedica sa constientizam propria responsabilitate. Hannah Arendt da exemplu in “Eichmann” limbajul ofiterilor nazisti care se justificau: A trebuit, ordinele superiorilor, Politica companiei, asta era legea. Ne negam responsabilitatea fata de actiunile noastre cand atribuim cauza lor unor factori externi noua:
- Forte vagi, impersonale: “am facut…fiindca a trebuit”
- Ordine de la autoritati: “mi-am mintit clientul pt ca asa mi-a cerut seful”
- Presiunea anturajului: “m-am apucat de fumat pt ca toti prietenii mei fumau”
- Politica institutionala, regulile si regulamentele: “trebuie sa te exmatriculez pt aceasta abatere fiindca aceasta e politica scolii”
Putem inlocui limbajul care implica lipsa optiunii cu unul care recunoaste posibilitatea de a alege. Devenim periculosi atunci cand nu suntem constienti ca suntem raspunzatori de felul in care ne comportam, gandim si simtim.
Alte forme de comunicare alienanta.
Comunicarea dorintelor noastre sub forma de ordin este un alt tip de limbaj care blocheaza compasiunea. Un ordin il ameninta implicit sau explicit pe cel ce il primeste. Nu putem obliga pe nimeni sa faca nimic. Ideea ca anumite actiuni merita recompensate, in timp ce altele merita pedepsite este si ea o forma de comunicare alienanta. Acest mod de a gandi este exprimat prin verbul “a merita”. Gandirea bazata pe “cine ce merita” blocheaza comunicarea plina de compasiune. Cei mai multi dintre noi am crescut folosind un limbaj care ne incurajeaza sa etichetam, sa comparam, sa comandam si sa formulam judecati, in loc sa fim constienti de ceea ce simtim si de ce avem nevoie. Comunicarea alienanta are adanci radacini filosofice si politice. Comunicarea alienanta a aparut si sustine societatile bazate pe ierarhie sau dominatie, acolo unde o populatie numeroasa este controlata de un nr restrans de indivizi, care isi urmaresc propriile interese. Este in avantajul regilor, nobililor, etc, ca masele sa primeasca o educatie ce promoveaza mentalitatea de sclav. Limbajul bazat pe ideea de greseala, pe “ar trebui” si pe “esti obligat sa” este perfect pentru acest scop. Cand suntem in legatura cu trairile noastre emotionale si nevoile noastre, nu mai suntem buni sclavi si servitori.
Rezumat
Sta in natura noastra sa ne placa sa oferim si sa primim cu compasiune. Am invatat insa multe forme de “comunicare alienanta”, care ne determina sa vorbim si sa ne comportam in moduri care ii ranesc pe ceilalti si pe noi insine. Comunicarea alienanta blocheaza constientizarea faptului ca suntem responsabili de propriile noastre ganduri, sentimente si actiuni. Violenta pasiva, ce poate sa vina din limbajul nostru defect, alimenteaza violenta fizica.
In episodul urmator voi prezenta in detaliu procesul CNV: Observarea fara a judeca, Identificarea si exprimarea sentimentelor, Asumarea responsabilitatii sentimentelor noastre.
Pace si iubire sa aveti!
Ar fi mers si niste exemple practice, actionabile de comunicare nonviolenta.
"In situatia asta putem alege sa spunem A, o varianta nonviolenta ar fi B".
Data viitoare. 😊