Despre munca si sclavie moderna si burnout
Am vazut recent o postare pe LinkedIn, in care o persoana destul de tanara, judecand dupa poza, spunea ceva de genul “in jurul meu toata lumea munceste pe rupte, multi sunt deja in burnout, e greu…”.
Mi-a atras atentia, asa ca am pus un comentariu scurt:
“Oamenii muncesc foarte mult fara sa stie foarte clar pentru ce anume. 80% din nevoi vin din ego si sunt induse din mediu. In mod real, daca vrei, poti sa traiesti foarte frumos si relaxat, cu bani putini, si avand un job decent. Dar asta inseamna sa fii prezent si constient, si sa te protejezi de mizeria din jurul tau. Pentru ca daca deschizi TV-ul sau FB-ul, sau mergi la mall, esti brusc agresat, si apar o multime de false nevoi pt care ajungi sa muncesti ca un sclav...”
Insa cred ca merita dezvoltat ceva mai mult subiectul, asa ca o fac aici. Pe directia, ce pot face concret, ca sa nu fiu nevoit sa muncesc, chiar si atunci cand nu vreau sau nu imi place? Ce poti face sa fiu mai liber, sa am mai multe optiuni?
In general, in viata banii se duc in cateva directii importante: mancare, distractie, lucruri utile de care ai nevoie – haine, incaltaminte, casa, masina, si diverse alte chestii mai mult sau mai putin utile. Daca esti un pic atent la zonele astea in care iti zboara banii, si pui un pic de disciplina aici, totul devine mai bine si mai simplu, si iti ramane mai mult spatiu sa fii liber si relaxat.
Ierbivorul (despre mancare)
Ierbivorul eram eu, prin toamna lui 2015, cand am inceput un job la Gersim. Mergeam la bucatarie la pranz si imi mancam sandwich-ul adus de acasa, asortat cu multe legume proaspete, ce gaseam prin piata pe la Bazilescu – ardei, rosii, ridichi, foi de salata verde. Si dupa cateva zile am aflat de la colegi ca aveam deja porecla “Ierbivorul”. Cam toata lumea din jurul meu comanda mancare la diverse firme de catering. Eu prefer sa imi iau mancare de acasa, cand merg la birou, in primul rand din motiv de calitate a mancarii, prefer sa controlez ce mananc, si sa mananc cat mai proaspat si sanatos. In al doilea rand, este mult mai avantajos dpdv bani cheltuiti. Nu am stat sa calculez, dar la o analiza simplista probabil ca este intre 5 si 10 ori mai ieftin un sandwich cu niste legume proaspete din piata de la tarani (nu de la Mega) versus o portie de mancare de la catering. Pe vremea aia inca nu aparusera Glovo si Tazz. Daca iti umpli o data pe saptamana tava din frigider cu legume proaspete, ai rezolvat sanatos si cost effective povestea cu masa de pranz. Deci, disciplina, daca vrei, poti sa mananci foarte sanatos, cu bani (mult) mai putini. La Mega in colt e tot timpul foarte scump, nu merita. Si oricum nu ne primesc aia in Schengen, deci nu le mai da banii tai valorosi. Mai bine da-i in piata la tarani. E ok sa ii dai si la Glovo, si curierii trebuie sa traiasca, dar va trebui sa muncesti mai mult, si ajungi in burnout. Tu decizi 😊
Distractie
De ceva vreme am inceput sa merg pe munte. Este si challenge, si relaxare, si sanatate, si conditie fizica, si socializare. Foarte frumos si pozitiv. E o placere sa intalnesc, de multe ori, pe munte, oameni in varsta, poate in zona de 60+ de ani, cu o conditie fizica excelenta, si multa experienta, intotdeauna ai ce invata de la ei. De exemplu, cum sa te distrezi si sa fii fericit, cu bani putini. Pleci un personal CFR sau privat dimineata la 6 din Gara de Nord, 15-20 ron biletul pana in Sinaia/Busteni/Predeal, si tot atat seara la retur. In rucsac 2 sandwich-uri, cateva mere, o bere pentru la retur, si eventual pelerina de ploaie. Te uiti la oamenii astia, echipament modest, niste ghete decente dar obosite, ceva haine de la Decathon, si asta e tot. Relaxati si foarte fericiti. La vreun popas te mai ajunge din urma cate un corporatist, prima oara pe munte anul asta. Ceva Garmin Fenix de 300 eur la mana. Ghete Salomon sau LaSportiva de 200 eur in picioare. Geaca Mammut sau Columbia, macar 150 eur. Brand din cap pana in picioare, 1000 eur pe tine, doar ca sa iesi la munte de doua ori pe an, ca in rest faci overtime la office ca ai proiecte si deadline, si esti prea obosit. Batraneii aia relaxati si carpiti ii vezi garantat in tren in fiecare sambata si duminica, tot anul.
Asta e zona in care intra in actiune ego-ul, si manipularea comerciala brutala. Mai o reducere, mai un blecfriday, si guvidele din tine musca momeala, si da cu cardul. La birou nu stiu ce coleg si-a luat un Garmin ultimul model, asa ca iti comanzi si tu, din ego, sa nu fie ala mai shmeker decat tine, desi nu iti trebuie, nu te ajuta cu nimic in plus. Povestea cu puls, calorii si alte frectii e doar o inventie de marketing, ca sa poata oamenii aia sa faca bani pe gadgets. Pe munte in general pe rutele populare nu esti niciodata singur, mai sunt si altii, nu prea e nici un risc, si oricum maps ai si pe smartphone, nu iti trebuie Garmin.
Daca vrei, poti sa te distrezi in multe feluri, cu bani putini, cam asta e concluzia.
Despre masini nu cred ca are rost sa vorbesc, e foarte simplu. Cu o japoneza compacta, iti faci treaba in Bucuresti, atat cat se mai poate. Cu metroul e mai bine, poti sa si citesti ceva pe parcurs, decat sa te enervezi in trafic. Desigur, daca vrei sa crape vecinul de ciuda ca ai tu Bemeveu mare – si Ego si mai mare, sau vrei sa imprumuti putere si status de la masina ta, e decizia ta sa te faci sclav pentru niste table.
BlecFraidei.
Eu sunt foarte recunoscator ca m-a facut Dumnezeu vanzator de meserie, si inteleg destul de bine ce se intampla in jurul meu. Un fel de “simt enorm si vaz monstruos”. Realitatea este ca avem pe acasa mult mai mult decat avem nevoie, din toate. Nu comandam de bf pentru ca umblam pe strada in opinci si cu pantalonii rupti in cur, ca Moromete. Comandam pentru ca ne lasam manipulati. Si totusi, cand citesti statisticile de BF, iti vine rau. Probabil ca zboara peste suta de milioane de eur din buzunare, in fiecare an, pe chestii 99% inutile. Dar care te fac sclav si te duc in burnout, pt ca tu decizi asa, mai mult sau mai putin constient. Cine vrea si cifre, eu le-am gasit aici: ( https://ecompedia.ro/romania-black-friday-2021-cifre-si-recorduri-update/ ).
Despre valori.
Valorile in care credem ne conduc viata, fie ca suntem sau nu constienti de asta. Eu personal cred in Dumnezeu, in Familie, si in Libertate. Si mai am ceva in zona de putere/performanta, dar aici e implicat si ego-ul, asa ca tind sa dau mai putina importanta. Dumenzeu e cel mai important pentru mine, pentru ca e fundatia vietii si a bunastarii. Incepand cu decalogul si cu lectiile simple, sa iti iubesti aproapele, sa respecti viata, toate astea daca le traiesti, duc la bunastare si echilibru. Apoi Familia e importanta, pentru ca este a doua cea mai puternica ancora, te bazezi pe ea tot timpul, la bine si la greu, ai cu cine impartasi bucuriile, si sprijin cand iti e greu. Si este si principala sursa de motivatie. Faci plozi, si apoi tragi ca sa faci oameni puternici din ei. Si in fine, Libertatea, este o valoare foarte practica, ce imi guverneaza comportamentul si deciziile de fiecare zi, mai ales cele legate de bani. Aleg tot ce ma face mai liber, si evit tot ce imi poate afecta libertatea. Baietii mei cei mari isi cumpara adidasi Jordan de 700 de ron perechea, eu imi cumpar ceva decent pe la 200-300 de la outlet, pt ca am trecut de pubertate, si nu imi (mai) pasa ce cred colegii si prietenii mei despre adidasii mei, si pentru ca stiu ca de fapt lor le pasa de ei, si nu de mine. Si daca cumva se apuca sa faca mishto de adidasii mei ieftini, ma apuc si eu sa le povestesc ca vara, in timp ce ei stau la birou, eu stau pe plaja la Corbu si ma dau cu kite-ul, pentru ca am decis ca libertatea mea e mai importanta decat adidasii mei.
Asadar, cam asta e povestea cu munca pe rupte si cu burnout-ul – noi le alegem, constient sau nu. Se poate si altfel, insa e nevoie de un pic de curaj si disciplina, si iesit din zona de confort. Trebuie doar sa decizi ce e cu adevarat important pentru tine, si apoi sa te aliniezi cu decizia ta in tot ce faci.
Va las, spre analiza si reflectie, o concluzie de a lui Ray Dalio (un investitor american miliardar), din “Principii”, care mie imi place mult:
“Beneficiile pe care le castigi cand ai mult si te afli in varf nu sunt nici pe departe la fel de grozave cum cred majoritatea oamenilor. Este mai important sa ai necestiatile de baza – un pat bun in care sa dormi, relatii bune, mancare buna si sex bun – si aceste lucruri nu devin mult mai bune atunci cand ai o multime de bani, sau mult mai rele cand ai mai putin bani. Iar oamenii pe care ii intalnesti la varf nu sunt neaparat mai speciali decat cei pe care ii intalnesti la baza sau la un nivel intermediar. Faptul de a fi in varf iti ofera o gama mai larga de optiuni dar te si solicita mai mult. Nu pot spune ca o viata intensa, plina de realizari, este mai buna decat o viata relaxata, de care te bucuri din plin; Desi pot spune ca este mai bine sa fii puternic decat slab, si ca luptele te fac puternic.”
Pace si Iubire va doresc!